Mănăstiri


SFÂNTUL PANTELIMON













Această M-re a fost întemeiată prin sec. XI sub împărătia lui Alexe I. Comneanu, de către câtiva călugări veniti din Rusia si au avut ca la 3000 călugări. Intre 1812-1821, Scarlat Calimah domnul Moldovei a zidit din temelie, biserica si chiliile. Pictura este de o frumusete rară. Aci se află icoana Sfântului Pantelimon făcătoare de minuni, având si moaste. Pisania de la intrare arată pe Scarlat Calimah ca ctitor fondator. Capul de Bour al Moldovei a fost sculptat în piatră cu data de 1819, si pe turnul înalt de lângă trapeză. Intre anii 1887-1888, a fost refăcută de tarul Rusiei Alexandru al III-lea. Sfinte Moaste: Capul Sfântul Pantelimon, părticele din moastele Sfântul Iosif păzitorul Sfintei Fecioare, o părticică din moastele Sfântului apostol Toma si o bucată din piatra care a fost pe mormântul Domnului si multe alte. In interior sunt vreo 70 paraclise. Averile din care se întretine se găsesc la Istanbul si în Rusia. Are si o bibliotecă foarte bogată, 24 evanghelii pe pergament din sec. XI-XV-lea, 69 manuscrise pe pergament cuprinzând materii bisericesti din sec. XI-XIV-lea si 126 manuscrise de muzică bisericească din sec. XIII-lea.

Mănăstirea actuală se află între Dafne și Mănăstirea Xenofont și este închinată Sfântului Mucenic Pantelimon, fiind ctitorită din temelie de domnitorul Moldovei, Scarlat Calimah, în anul 1765.

Prima mănăstire, numită „Mănăstirea Tesaloniceanului", a fost mai sus, la locul numit „Vechiul Russikon", fiind înființată în secolul al XI-lea de călugări greci. Ajungând pustie, a fost luată de ruși și refăcută, primul ctitor al ei fiind prințul Lazăr al Serbiei.

Noii mănăstiri i se mai spune și „Mănăstirea Calimahilor", pentru că a fost foarte mult ajutată de familia ctitorului.

În anul 1855 mănăstirea număra 350 de călugări, iar către sfârșitul secolului al XIX-lea numărul acestora era de 1000, viețuind împreună ruși, greci, sârbi, bulgari și români.

În mijlocul mănăstirii se află biserica mare, închinată Sfântului Mucenic Pantelimon. Această biserică este sprijinită pe zece stâlpi de marmură. Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Pantelimon este îmbrăcată în argint poleit cu aur și împodobită cu tot felul de pietre scumpe, trimise din Rusia. În partea stângă a bisericii se află o clădire foarte mare, care la ultimul etaj are o biserică mare și frumoasă închinată Acoperământului Maicii Domnului.

În legătură cu acest praznic de la 1 octombrie se spune în viața Cuviosului Antim (care a pustnicit în Sfântul Munte și s-a făcut nebun pentru Hristos) că, odată, pe când se afla la rugăciune pe o piatră, aproape de Mănăstirea Zografu, a văzut pe Maica Domnului înconjurată de un mare sobor de sfinți, coborând la Mănăstirea Pantelimon, unde se săvârșea privegherea în cinstea ei. Sculându-se, a alergat spre mănăstire, pentru a se învrednici și el de Acoperământul Maicii Domnului. Când a ajuns la mănăstire era tot rănit la picioare, fiind mușcat chiar și de un șarpe, care din ispita diavolului căuta să-i împiedice alergarea. Dar el, având dragoste către Maica Domnului, nu a băgat nimic în seamă, fiind mulțumit că a ajuns la timp la Praznicul ei.

Până acum patru ani, la intrarea în biserica Sfântului Pantelimon se afla o ușă groasă de lemn, pe care scria că acest sfânt locaș s-a făcut prin cheltuiala lui Scarlat Calimahi, Voievodul Moldovei. Rușii însă au schimbat această ușă, punând alta. Când am întrebat pe cineva de acolo pentru ce au schimbat-o, a dat din umeri și a spus că era veche și au pus una mai bună.

În mănăstire se mai află o icoană cu chipul Mântuitorului pe Mahramă, care, atunci când a fost ucis țarul Rusiei de comuniști, s-a întunecat și a rămas așa.

Sfinte moaște se află și aici foarte multe, din care vom enumera câteva: capul Sfântului Mucenic Pantelimon, capul Sfântului Noului Mucenic Ștefan, capul Sfântului Siluan Atonitul, o părticică de la Sfânta Muceniță Paraskevi, și de la Sfântul și Dreptul Iosif.

Numărul monahilor este de 50.

Mănăstiri



Noutati


Sfântul Mucenic Cosma Protosul

El a fost Protos al Sfintei Chinotite în momentul în care susţinătorii unirii cu romano-catolicii, ca urmare a politicii ecleziastice a împăratului Mihail al VIII-lea Paleologul și a Patriarhului ...

Mai mult

Sfântul Cuvios Petru Atonitul

Cuviosul Petru a fost de neam grec, cu rânduiala ostaş şi voievod. El a venit la călugărie în acest chip: fiind trimis cu multe feluri de oşti la război în Siria, s-a întâmplat ca ostile greceşti ...

Mai mult

Cuviosul Gherontie Athonitul

Mănăstirea Vuleftiria era situată lângă mare, acolo unde se află astăzi Chilia „Sfântul Elefterie” a schitului „Sfânta Ana”. Datorită aşezării sale, mănăstirea era deseori ataca ...

Mai mult

Cuviosul Nou Mucenic Ignatie Athonitul

Sfântul Nou Mucenic Ignatie s-a născut în satul Eski Zagora (Stara Zagora) din ţinutul Târnovo şi a fost botezat Ioan. Când Ioan era încă copil, părinţii săi, Gheorghe şi Maria, s-au mutat în or ...

Mai mult

Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul

Pe Cuviosul Atanasie, cel vrednic de laudele celor fără de moarte, l-a odrăslit în viaţa cea muritoare şi omenească cetatea cea mare Trapezunda şi a învăţat carte în Bizanţ, iar munţii ...

Mai mult

Sfântul Nil Athonitul

Acest Sfânt Nil s-a născut la Morea. Fiind ieromonah, a mers împreună cu unchiul lui la Sfântul Munte Athos şi acolo s-a nevoit până la capătul zilelor lui ca zăvorât la un loc muntos şi pustiu ...

Mai mult

Siluan Athonitul

Cuviosul Siluan (Simeon Ivanovici Antonov) s-a născut în 1866 într-o familie modestă de ţărani ruşi, alcătuită - pe lângă părinţi - din cinci băieţi şi două fete. Tatăl lui Simeon, ...

Mai mult

Maxim Cavsocalivitul (13 ianuarie)

Cuviosul părinte Maxim, care a trăit la anul 1320, era din Lampsac, din părinţi de neam bun, binecredincioşi şi îmbunătăţiţi, care fiindcă erau lipsiţi de fii, rugau totdeauna pe Dumnezeu cu lacr ...

Mai mult